The idea that appearances provide justifications for beliefs—the principle of phenomenal conservatism—is self-evidently true. In the case of cognitive penetration, however, it seems that certain irrational etiologies of a belief may influence the epistemic quality of that belief. Susanna Siegel argues that these etiologies lead to ‘epistemic downgrade.’ Instead of providing us with a decisive objection, cognitive penetration calls for us to clarify our epistemic framework by understanding the formative parts of appearances. In doing so, the two different but inseparable (...) ideas of sensation and intellection provide us with a basis of our appearances. These appearances, in turn, provide us with the objective evidence needed to test our judgements. Thus, the extra-sensory concepts of intellectual identification and the appearances they help form become an epistemic groundwork. (shrink)

Biological ontologies are used to organize, curate, and interpret the vast quantities of data arising from biological experiments. While this works well when using a single ontology, integrating multiple ontologies can be problematic, as they are developed independently, which can lead to incompatibilities. The Open Biological and Biomedical Ontologies Foundry was created to address this by facilitating the development, harmonization, application, and sharing of ontologies, guided by a set of overarching principles. One challenge in reaching these goals was that the (...) OBO principles were not originally encoded in a precise fashion, and interpretation was subjective. Here we show how we have addressed this by formally encoding the OBO principles as operational rules and implementing a suite of automated validation checks and a dashboard for objectively evaluating each ontology’s compliance with each principle. This entailed a substantial effort to curate metadata across all ontologies and to coordinate with individual stakeholders. We have applied these checks across the full OBO suite of ontologies, revealing areas where individual ontologies require changes to conform to our principles. Our work demonstrates how a sizable federated community can be organized and evaluated on objective criteria that help improve overall quality and interoperability, which is vital for the sustenance of the OBO project and towards the overall goals of making data FAIR. Competing Interest StatementThe authors have declared no competing interest. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Provocări în inteligența artificială -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Blockchain Design and Modelling -/- TELECOMUNICAȚII Arhitectura de bază a rețelelor 5G -/- INTERNET Big Data Ethics in Education and Research -/- SOFTWARE Tableau Software: Vizualizarea și analiza datelor -/- PROGRAMARE Rezumarea automată în inteligența artificială prin învățare nesupravegheată: TextRank -/- DEZVOLTARE WEB Argumentele funcțiilor PHP – Transmiterea argumentelor (...) prin referință -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Criptomonede și criptosecurități – Contracte inteligente -/- ISSN 2821– 8469 ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT55267. (shrink)

In recent years, there has been an increasing interest in thedevelopment of ontologically well-founded conceptual models for Information Systems in areas such as Service Management, Accounting Information Systems and Financial Reporting. Economic exchanges are central phenomena in these areas. For this reason, they occupy a prominent position in modelling frameworks such as the REA (Resource-EventAction) ISO Standard as well as the FIBO (Financial Industry BusinessOntology). In this paper, we begin a well-founded ontological analysisof economic exchanges inspired by a recent ontological (...) view on the nature of economic transactions. According to this view, what counts asan economic transaction is based on an agreement on the actions thatthe agents are committed to perform. The agreement is in turn based on convergent preferences about the course of action to bring about. This view enables a unified treatment of economic exchanges, regardless the object of the transaction, and complies with the view that all economictransactions are about services. In this paper, we start developing our analysis in the framework of the Unified Foundational Ontology (UFO). (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu Supremația tehnologiilor IT&C, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Ciclul de viață al inteligenței artificiale, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu Proiectarea și arhitectura rețelelor de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big Data) pe Internet, (...) de Nicolae Sfetcu Cum funcționează Internetul, de Michael Mendez -/- SOFTWARE Deschideți / Creați o imagine în Adobe Photoshop, de Nicolae Sfetcu Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Utilizarea limbajului de programare R în știința datelor cu RStudio, de Rafael A. Irizarry Tipuri de date atomice în Python, de Stephen Davies -/- DEZVOLTARE WEB Servere web, de Michael Mendez Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea informațiilor în lucrul cu megadate pe Internet, de Nicolae Sfetcu Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Proiectarea și modelarea tehnologiei blockchain – Bitcoin, de Nicolae Sfetcu Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Analitica rețelelor sociale, de Nicolae Sfetcu Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2971 – 9097 ISSN-L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT89910. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Provocări în inteligența artificială -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Blockchain Design and Modelling -/- TELECOMUNICAȚII Arhitectura de bază a rețelelor 5G -/- INTERNET Big Data Ethics in Education and Research -/- SOFTWARE Tableau Software: Vizualizarea și analiza datelor -/- PROGRAMARE Rezumarea automată în inteligența artificială prin învățare nesupravegheată: TextRank -/- DEZVOLTARE WEB Argumentele funcțiilor PHP – Transmiterea argumentelor (...) prin referință -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Criptomonede și criptosecurități – Contracte inteligente -/- ISSN 2821– 8469 ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT55267. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big Data) pe Internet, de Nicolae Sfetcu -/- SOFTWARE Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Tipuri de date atomice în Python, de Stephen (...) Davies -/- DEZVOLTARE WEB Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2821– 8469 ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT35986. (shrink)

În ultimii 60 de ani puterea de calcul a crescut exploziv, în special datorită cercetărilor spațiale, militare și industriale, și forțați fiind de recenta pandemie de COVID-19 și de conflictele geopolitice. Caracteristicile specifice viitorului apropiat vor fi putere de calcul mult sporită, dispozitive mai inteligente, dataficarea tuturor aspectelor vieții noastre, încrederea sporită în tehnologiile digitale, automatizarea sporită a proceselor industriale. Domeniile cele mai vizate sunt Internetul lucrurilor, realitatea virtuală, realitatea augmentată și inteligența artificială. Tendințele IT în afaceri, militare și geopolitică, (...) vor remodela viitorul nostru în plan social. Există tehnologii care nu sunt încă în stadiul lor stabil și matur, inclusiv rețele 5G, blockchain, realitate virtuală, etc. dar cărora analiștii le întrevăd un mare potențial. (shrink)

Dans On What Matters Parfit défénd un objectivisme moral sur lequel il espère que les philosophes finiront par converger. Au cœur de cet espoir sont des vérités normatives irréductibles telles que l’affirmation que la souffrance est intrinsèquement mauvaise. Parfit se demande si Nietzsche menace son édifice et lui consacre un chapitre entier chapeautant la discussion du désaccord moral et de la convergence, et conclut que Nietzsche soit n’est pas en vrai désaccord, soit ne raisonne pas dans des conditions satisfaisantes. Je (...) mets ici à l’épreuve la prédiction de convergence de Parfit et montre que Nietzsche pose une menace encore plus sérieuse que ne le prétend Parfit. Je montre que l’idée que la souffrance peut être bonne est intelligible, cohérente et plus complexe que la lecture de Parfit ne le révèle. (shrink)

Public attitudes concerning cognitive enhancements are significant for a number of reasons. They tell us about how socially acceptable these emerging technologies are considered to be, but they also provide a window into the ethical reasons that are likely to get traction in the ongoing debates about them. We thus see Conrad et al’s project of empirically investigating the effect of metaphors and context in shaping attitudes about cognitive enhancements as both interesting and important. We sketch what we suspect is (...) a central theme that runs through these public attitudes, but that Conrad el al’s paper elides. We were disappointed that they did not more directly explore the efficacy of frames and metaphors associated with the values of authenticity and self-expression. This seems like a missed opportunity. Based on the premise that individualistic values enjoy centrality in Western and especially North American culture (e.g. Taylor 1989), we hypothesize that metaphors and frames informed by those values will be especially effective in shaping public attitudes. That is, when various kinds of novel enhancement are described as allowing people to more fully express themselves, or as helping people overcome obstacles to being authentic and true to their inner sense of themselves, those enhancements will be considered justified, and their use more likely to be viewed as socially acceptable by the public. We support our contention by drawing on work by Elliott (2004, 2011, c.f. Kadlac 2018), and discuss how this study, and others modeled on it, might shed light on our hypothesis. (shrink)

Alors que le débat sur le caractère scientifique ou pseudo-scientifique de l’agriculture biodynamique occupe régulièrement le débat public, l’histoire et la philosophie des sciences ne semblent que très peu s’être emparées de ce sujet. La thèse défendue ici est double : tout d’abord, si l’agriculture biodynamique rencontre un relatif succès aujourd’hui, cela tient sans doute au fait que son théoricien, R. Steiner, a été un des premiers à critiquer le paradigme qui domine l’agronomie, ou en tout cas l’agriculture, depuis plus (...) d’un siècle. Cette critique semble d’ailleurs se maintenir dans ses motifs tout au long du XXe siècle, jusqu’à une certaine critique contemporaine de l’agro-industrie et de ses conséquences désastreuses sur l’environnement. Or, et c’est la seconde thèse défendue ici, cette critique semble méconnaître voire occulter la réalité des débats internes qui ont traversé l’agronomie au cours du XXe siècle et qui continuent de l’agiter aujourd’hui : l’agronomie système a ainsi par exemple intégré dans ses objets des éléments de l’agriculture biodynamique. Selon nous, le problème principal est que l’agronomie est souvent abordée selon une approche externaliste, qui doit impérativement être complétée par une approche internaliste afin tout d’abord de distinguer ce qui relève de la science et ce qui relève du mysticisme, et ensuite de saisir toute la richesse historique et épistémologique de l’agronomie. (shrink)

Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizați în mod obișnuit de software-ul de analitica social media pentru a oferi o gamă largă de capabilități de analiză și valori care pot fi utilizate de manageri pentru obținerea unor informații critice despre afaceri și facilitarea luării deciziilor eficiente.

La principale source biographique sur Platon, selon le témoignage du néoplatonicien Simplicius, a été écrite par le disciple Xénocrate, mais malheureusement elle ne nous est pas parvenue. La première biographie de Platon à ce jour, De Platone et dogmate eius, est d'un auteur latin du IIe siècle, Apulée. Toutes les autres biographies de Platon ont été écrites plus de cinq cents ans après sa mort. L'historien grec Diogène (IIe et IIIe siècles) est l'auteur d'une série de biographies de philosophes grecs (...) (Les vies des philosophes) dans lesquelles il se réfère à la vie de Platon. Il a également écrit une louange funèbre pour Platon. D'autres premiers biographes de Platon sont Olympiodore le Jeune au VIe siècle et une source anonyme. Une source importante sur la vie de Platon est ses dialogues philosophiques, ses treize lettres (peut-être fausses, à l'exception peut-être des Lettres VII et VIII), les écrits d'Aristote, un extrait de l'épicurien Philodème dede Gadara, l'Histoire des philosophes (Syntaxis ton philosophon), Ier siècle av. J.-C., les écrits anonymes de Prolégomène sur la philosophie platonicienne traditionnellement attribués à Olympiodore, Suda, Xe siècle, et La vie de Dio de Plutarque, Ier-IIe siècle. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.18219.92969 . (shrink)

Pe măsură ce canalele de socializare se îndreaptă de la viața personală la cea profesională și pătrund în rutinele corporative de zi cu zi și în fluxurile de lucru ale afacerilor, organizațiile se confruntă cu nevoia de a formula și implementa tehnici de măsurare care să le ajute să obțină informații din interacțiunile social media și să evalueze succesul propriilor lor inițiative de socializare. Analitica rețelelor sociale (analitica social media) este un domeniu nou și emergent, pregătit pentru a permite companiilor (...) să își îmbunătățească inițiativele de gestionare a performanței în diferite funcții de afaceri. Indiferent dacă este vorba de măsurarea eficienței campaniilor promoționale, colectarea de informații despre nevoile și preferințele clienților, discernerea percepțiilor mărcii, obținerea de feedback cu privire la performanța produsului sau pentru a capta date despre tendințele pieței, analitica social media are potențialul de a furniza informații utile diferitelor linii de afaceri precum marketing și vânzări, relații cu clienții, relații publice și dezvoltarea de produse. (shrink)

Le modèle éducatif de Platon (paidèia) différencie le niveau d'éducation selon les compétences des élèves. Ainsi, une éducation de base comprend, outre la gymnastique et le combat (l'exercice du corps), la musique (l'exercice de l'esprit), sans être imposée par la force car un homme libre doit être libre dans la conquête du savoir. Si l'élève a des compétences, il est éduqué en mathématiques pour devenir stratège, et en astronomie pour élever l'âme. Parmi ceux-ci, les meilleurs sont sélectionnés pour devenir de (...) bons leaders, étudiant la philosophie et la dialectique. Les femmes auront les mêmes droits et devoirs que les hommes. Selon les principes socratiques, pour faire justice, il faut savoir ce qui est bien, et c'est ce que le philosophe sait le mieux. Platon a détaillé ce concept en soulignant la distinction entre le philosophe (qui cherche les principes de vérité sans prétendre les posséder) et le sophiste (qui se laisse guider par l'opinion comme seul paramètre valable de la connaissance). Platon considère les philosophes comme des leaders idéaux pour deux raisons principales : parce qu'ils savent ce qui est juste et parce qu'ils ne veulent pas diriger. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.14844.82564. (shrink)

La République a été écrite environ entre 380 et 370 av. J.C. Le titre République est dérivé du latin, étant attribué à Cicéron, qui a appelé le livre De re publica (A propos des affaires publiques), ou même De republica, créant ainsi une confusion quant à sa véritable signification. La République est considérée comme faisant partie intégrante du genre littéraire utopique. Le deuxième titre, Peri dikaiou (περὶ δικαίου, Sur la justice), a peut-être été inclus plus tard. Le thème central du (...) livre est la justice, argumentée à l'aide de plusieurs théories platoniciennes, dont le mythe allégorique de la caverne, la doctrine des Idées, la dialectique, la théorie de l'âme et la conception d'une cité idéale. La République est considérée par de nombreux universitaires comme le plus grand texte philosophique jamais écrit, étant le livre le plus étudié dans les meilleures universités. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.26103.91040 . (shrink)

Filosofia limbajului are legătură cu studiul modului în care limbajul nostru se implică și interacționează cu gândirea noastră. Studierea logicii și relația dintre logică și vorbirea obișnuită poate ajuta o persoană să își structureze mai bine propriile argumente și să critice argumentele celorlalți. Înțelesul este modul în care pot fi considerate în mod corespunzător cuvinte, simboluri, idei și convingeri, definiția sa depinzând de teoria abordată, precum teoria corespondenței, teoria coerenței, teoria constructivistă, teoria consensului sau teoria pragmatică. Există mai multe explicații (...) distince despre ceea ce înseamnă un „sens” lingvistic, în funcție de diverse teorii (ideologice, adevăr-condiționale, de utilizare a limbajului, constructiviste, de referință, verificaționiste, pragmatice, etc.) Investigațiile privind modul în care limbajul interacționează cu lumea sunt numite teorii de referință. Sensul unei propoziții este gândul pe care îl exprimă. Un astfel de gând este abstract, universal și obiectiv. Sensurile determină referința și sunt, de asemenea, modurile de prezentare a obiectelor la care se referă expresiile. Referințele sunt obiectele din lume despre care vorbesc cuvintele. Filosofia limbajului explorează relația dintre limbă și realitate, în special filosofia problemelor de studiu lingvistic care nu pot fi abordate de alte domenii. Logica filozofică se ocupă de descrieri formale ale limbajului obișnuit, nespecializat („natural”). -/- CUPRINS: -/- 1. Filosofia limbajului - 1.1 Istorie - - Filosofia antică - - Filosofia medievală - - Filosofia modernă - - Filosofia contemporană - 1.2 Subiecte și sub-domenii majore - - Compoziție și părți - - Natura sensului - - Referinţă - - Mintea și limba - - - Înnăscut și învățat - - - Limba și gândul - - Interacțiunea socială și limba - 1.3 Limbajul și filozofia continentală - 1.4 Probleme în filosofia limbajului - - Imprecizia - - Problema universalului și a compoziției - - Natura limbajului - - Abordări formale versus informale - - Traducere și interpretare - 1.5 Nominalism - - Istorie - - - Filozofia greacă veche - - - Filozofia medievală - - - Filosofia modernă și contemporană - - Problema universalelor - - Tipuri - - - Filosofie analitică și matematică - - Critica originilor istorice ale termenului 2. Înțeles - 2.1 Adevăr și înțeles - - Teorii majore ale înțelesului - - - Teoria corespondenței - - - Teoria coerenței - - - Teoria constructivistă - - - Teoria consensului - - - Teoria pragmatică - - Teorii și comentarii asociate - - - Logica și limbajul - - - Gottlob Frege - - - Bertrand Russell - - - Alte teorii ale adevărului - - - Saul Kripke - - - Criticile teoriilor de adevăr ale înțelesului - 2.2 Bertrand Russell, Despre denotare - - "Fraza care denotă" - - - Concepția lui Russell despre o frază care denotă - - - Referința la ceva care nu există - - - Epistemologie - - Teoria descrierilor - - - Descrierea matematică - - - Ilustrare - - - Meinong - - Rezolvarea problemei existențialelor negative - - - Declarații despre concepte în care obiectul nu există - - - Ambiguitate - - - Nume fictive - - Critici - 2.3 Sens și referință - - Precursori - - - Antistene - - - John Stuart Mill - 2.3.1 Sens - - Sens și descriere - - Traducerea Bedeutung - - Natura sensului - 2.3.2 Referinţă - 2.4 Nume proprii - - Problema - 2.4.1 Teorii - - Teoria lui Mill - - Teoria bazată pe sensul numelor - - Teoria descriptivă - - Teoria cauzală a numelor - - Teorii de referință directă - - Filosofia continentală - 2.5 Gottlob Frege, Despre sens și referință - 2.6 Teorii cauzale ale referinței - - Motivaţie - - Variații - 2.6.1 Teoria cauzală a referinței a lui Saul Kripke - 2.6.2 Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans - 2.6.3 Teoria cauzală a referinței a lui Michael Devitt - 2.6.4 Blockchain și arborele cauzal al referinței - 2.6.5 Perspective - 2.7 Saul Kripke, Numire și necesitate - 2.7.1 Prelegerea I - 2.7.2 Prelegerea II - 2.7.3 Prelegerea III - 2.7.4 Concluzii - 2.8 Kit Fine, Relaționismul semantic - - A. Antinomia variabilei - - B. Abordarea tarskiană - - C. Respingerea rolului semantic - - D. Abordarea instanțială - - E. Abordarea algebrică - - F. Abordarea relațională - - G. Semantica relațională pentru logica de primul ordin 3. Logica - Concepte - - Forma logică - - Semantică - - Inferență - - Sisteme logice - - Logică și raționalitate - - Concepte rivale - Tipuri - - Logica silogistică - - Logica propozițională - - Logica predicatelor - - Logica modală - - Raționament informal și dialectică - - Logica matematică - - Logica filozofică - - Logica computațională - - Logica non-clasică - Controverse - - "Este logica empirică?" - - Implicare: Strictă sau materială - - Tolerarea imposibilului - - Respingerea adevărului logic - 3.1 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 3.2 Logica propozițională - - Explicaţie - - Istorie - - Terminologie - - Noțiuni de bază - - - Închiderea sub operații - - - Argument - 3.3 Logica predicatelor - - Introducere - - Sintaxa - - - Alfabetul - - - - Simboluri logice - - - - Simboluri non-logice - - - Regulile formării - - - - Termeni - - - - Formule - - - - Convenții notaționale - - - Variabile libere și legate - - Semantica - - - Structuri de prim ordin - - - Evaluarea valorilor de adevăr - - - Valabilitate, satisfabilitate și consecință logică - - - Algebrizare - - - Teorii, modele și clase elementare de prim ordin - - - Domenii goale - 3.4 Logica modală - - Dezvoltarea logicii modale - - Semantica - - - Teoria modelului - - - Sisteme axiomatice - - - Teoria dovezilor structurale - - - Metode de decizie - - Tipuri de logici modale - - - Logica aletică - - - Logica epistemică - - - Logica temporală - - - Logica deontică - - - Logica doxastică - - - Alte logici modale - - Ontologia posibilității - - Controverse - 3.5 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 3.6 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 3.7 Argumente - - Formal și informal - - Tipuri standard - - - Argumente deductive - - - Argumente inductive - 3.8 Actualism - - Exemplu - - Puncte de vedere filosofice - - Analiza indexicală a actualității - 3.9 Lumi posibile - - Posibilitate, necesitate și contingență - - Semantica formală a logicii modale - - De la logica modală la instrumentul filosofic - - Teoria lumii posibile în studiile literare - 3.9.1 Lumi reale, ne-reale dar posibile, și imposibile - - Lumi posibile logic - - Constituienții lumilor posibile - 3.10 Saul Kripke - - Wittgenstein - - Adevăr - 3.10.1 Logica modală - - Modele canonice - - Modele Carlson - 3.10.2 Logica intuiționistă - - Logica intuiționistă de ordinul întâi - 3.10.3 Nume și Necesitate - - "Un puzzle despre credință" Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Inteligența artificială a creat oportunități fără precedent, dar și noi riscuri. Creșterea exponențială a capabilităților modelelor de inteligența artificială permite atingerea unor niveluri de valoare și generalizare neatinse până acum. Cu toate acestea, opacitatea acestor modele a crescut, de asemenea, iar natura lor de cutie neagră face dificilă, chiar și pentru experți, explicarea justificării concluziilor lor. Acest lucru poate reprezenta un punct critic din punct de vedere tehnologic și social, deoarece riscul este real, după cum demonstrează episoadele recente, ale sistemelor (...) de antrenament care sunt compromise de părtiniri și prejudecăți de discriminare, care au învățat din datele de instruire. Prin urmare, este posibil ca învățarea din urmele digitale ale deciziilor trecute să poată duce la încorporarea prejudecăților invizibile existente în modelele rezultate, perpetuându-le. (shrink)

L'information c'est le pouvoir. Cette perception s’est intensifiée au cours de la Seconde Guerre mondiale, lorsque les services de renseignement a été officialisés et leur nombre a été considérablement accru. Dans tous les pays, de nouvelles services et départements ont été créés pour faire face aux menaces. Les services de renseignement sont principalement responsables de l’identification et de la prévention des menaces à la sécurité nationale, d’informer rapidement et efficacement les décideurs de ces menaces, ainsi que d’évaluations et de prévisions (...) précises et en temps utile des futurs conflits ou menaces. DOI: 10.13140/RG.2.2.22735.84645 . (shrink)

Inteligența artificială a progresat până la punctul în care este o componentă esențială în aproape toate sectoarele economiei moderne actuale, cu un impact semnificativ asupra vieții noastre private, sociale și politice. Ea a fost întemeiată pe presupunerea că inteligența umană poate fi descrisă atât de precis încât să poată fi făcută o mașină să o simuleze. Acest lucru ridică argumente filozofice despre minte și etica creării de ființe artificiale înzestrate cu inteligență asemănătoare omului. Inteligența artificială sunt o sursă a unui (...) set complet nou de probleme de explicabilitate, responsabilitate și încredere. (shrink)

Ontologies are being developed throughout the biomedical sciences to address standardization, integration, classification and reasoning needs against the background of an increasingly data-driven research paradigm. In particular, ontologies facilitate the translation of basic research into benefits for the patient by making research results more discoverable and by facilitating knowledge transfer across disciplinary boundaries. Addressing and adequately treating mental illness is one of our most pressing public health challenges. Primary research across multiple disciplines such as psychology, psychiatry, biology, neuroscience and pharmacology (...) needs to be integrated in order to promote a more comprehensive understanding of underlying processes and mechanisms, and this need for integration only becomes more pressing with our increase in understanding of differences among individuals and populations at the molecular level concerning susceptibility to specific illnesses. Substance addiction is a particularly relevant public health challenge in the developed world, affecting a substantial percentage of the population, often co-morbid with other illnesses such as mood disorders. Currently, however, there is no straightforward automated method to combine data of relevance to the study of substance addiction across multiple disciplines and populations. In this contribution, we describe a framework of interlinked, interoperable bio-ontologies for the annotation of primary research data relating to substance addiction, and discuss how this framework enables easy integration of results across disciplinary boundaries. We describe entities and relationships relevant for the description of addiction within the Mental Functioning Ontology, Chemical Entities of Biological Interest Ontology, Protein Ontology, Gene Ontology and the Neuroscience Information Framework ontologies. (shrink)

Tarkovsky s’est opposé au montage et a considéré que la base de l’art cinématographique (l’art du film) est le rythme interne des images. Il a considèré le cinéma comme une représentation des courants distinctifs ou des ondes de temps, transmis dans le film par son rythme interne. Le rythme est au cœur du « film poétique ». Un rythme comme un mouvement dans le cadre (« la sculpture dans le temps »), pas comme une séquence d'images dans le temps. Le (...) temps passé dans le cadre exprime quelque chose de significatif et de vrai, qui dépasse les événements eux-mêmes et est reçu différemment par chaque spectateur. DOI: 10.13140/RG.2.2.30568.62727. (shrink)

Platon s'est inspir? des travaux philosophiques de certains de ses pr?d?cesseurs, en particulier Socrate, mais aussi Parm?nide, H?raclite et Pythagore, pour d?velopper sa propre philosophie, qui explore les domaines les plus importants, notamment la m?taphysique, l'?thique, l'esth?tique et la politique. Avec son professeur Socrate et son ?l?ve Aristote, il pose les bases de la pens?e philosophique occidentale. Platon est consid?r? comme l'un des philosophes les plus importants et les plus influents de l'histoire humaine, ?tant l'un des fondateurs de la religion (...) et de la spiritualit? occidentales. La philosophie qu'il a d?velopp?e, connue sous le nom de platonisme, est bas?e sur la th?orie des Formes connues par la raison pure comme une solution au probl?me des universaux. La philosophie de Platon s'inscrit dans la lign?e des pr?socratiques, des sophistes et des traditions artistiques qui sous-tendent l'?ducation grecque, dans un cadre nouveau, d?fini par la dialectique et la th?orie des Id?es. Pour Platon, la connaissance est une activit? de l'?me, affect?e par des objets sensibles, et par des processus internes. Dans La R?publique de Platon, la forme la plus ?lev?e est consid?r?e comme la Forme du Bien, la source de toutes les autres Formes qui pourraient ?tre connues par la raison. Le th?me central du livre est la justice, argument?e ? l'aide de plusieurs th?ories platoniciennes, dont le mythe all?gorique de la caverne, la doctrine des Id?es, la dialectique, la th?orie de l'?me et la conception d'une cit? id?ale. Sa dialectique est un type de connaissance, ? r?le ontologique et m?taphysique, qui s'atteint par la confrontation de plusieurs positions pour d?passer l'opinion (doxa), un passage du monde des apparences (ou ? sensible ?) ? la connaissance intellectuelle (ou ? intelligible ? ) aux premiers principes. Le mod?le ?ducatif de Platon (paid?ia) diff?rencie le niveau d'?ducation selon les comp?tences des ?l?ves. Selon les principes socratiques, pour faire justice, il faut savoir ce qui est bien, et c'est ce que le philosophe sait le mieux. Platon a d?taill? ce concept en soulignant la distinction entre le philosophe (qui cherche les principes de v?rit? sans pr?tendre les poss?der) et le sophiste (qui se laisse guider par l'opinion comme seul param?tre valable de la connaissance). (shrink)

Internetul a schimbat complet modul nostru de viață, fiind considerat unul dintre cele mai benefice progrese tehnologice ale secolului XXI. Totul se vinde și se cumpără acum pe Internet, inclusiv distracția. Internetul face lumea mai mică, pentru că am putea comanda sau comercializa orice în întreaga lume. Și în această societate virtuală suntem cu toții comentatori, editori și creatori. Îți poți imagina cum ar fi viața acum fără Internet? Închide ochii pentru un minut și gândește-te la cum a fost viața (...) înainte de Internet. Pentru unii, Internetul este ocazia ideală de a scăpa de realitate, în timp ce pentru alții este cea mai bună oportunitate de a socializa și a se împrieteni cu persoane din toată lumea. Poveștile personale devin publice; problemele locale devin globale. -/- ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT34520. (shrink)

Termenul Big Data se referă la extragerea, manipularea și analiza unor seturi de date care sunt prea mari pentru a fi tratate în mod obișnuit. Din această cauză se utilizează software special și, în multe cazuri, și calculatoare și echipamente hardware special dedicate. În general la aceste date analiza se face statistic. Pe baza analizei datelor respective se fac de obicei predicții ale unor grupuri de persoane sau alte entități, pe baza comportamentului acestora în diverse situații și folosind tehnici analitice (...) avansate. Se pot identifica astfel tendințe, necesități și evoluții comportamentale ale acestor entități. (shrink)

Malgré les critiques de la théorie de Karl Popper sur la falsifiabilité pour la démarcation entre la science et la non-science, principalement la pseudo-science, ce critère est toujours très utile et parfaitement valide après avoir été perfectionné par Popper et ses disciples. De plus, même dans sa version originale, qualifiée de « dogmatique » par Lakatos, Popper n’a pas affirmé que cette méthode constituait un critère absolu de démarcation : un seul contre-exemple ne suffit pas à falsifier une théorie ; (...) une théorie peut légitimement être sauvée de la falsification en introduisant une hypothèse auxiliaire. Comparé à la théorie des révolutions de Kuhn, de qui lui-même s'est dissocié pour la transformer en une théorie des « micro-révolutions », j'estime que la méthode de démarcation de Popper, ainsi que le développement ultérieur proposé par lui, incluant la corroboration et la vraisemblance, même imparfait, n’est pas seulement valable aujourd’hui, mais c’est la meilleure méthodologie de démarcation. -/- SOMMAIRE: -/- Abstract Introduction 1. Le problème de la démarcation 2. Pseudoscience 3. Falsifiabilité 4 Falsification et réfutation 5 Extension de la falsifiabilité 6. Critiques de la falsifiabilité 7 Support de la falsifiabilité 8 Tendance actuelle Conclusions Bibliographie Notes -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.19124.60805 . (shrink)

In the interpretation of canonical quantum gravity (CQG), gravity appears as a geometric pseudoforce, is reduced to spacetime geometry and becomes a simple effect of spacetime curvature. The scale at which quantum gravitational effects occur is determined by the different physical constants of fundamental physics: h, c and G, which characterize quantum, relativistic and gravitational phenomena. By combining these constants, we obtain the Planck constants at which the effects of quantum gravity must manifest. Loop quantum gravity attempts to unify gravity (...) with the other three fundamental forces starting with relativity and adding quantum traits. DOI: 10.13140/RG.2.2.10368.58889 . (shrink)

Ciclul de viață al unui sistem al inteligenței artificiale include mai multe faze interdependente, de la proiectarea și dezvoltarea acestuia (inclusiv subfaze precum analiza cerințelor, colectarea datelor, instruire, testare, integrare), instalare, implementare, operare, întreținere și eliminare. Având în vedere complexitatea sistemelor inteligenței artificiale (și în general cele de informații), se pot defini mai multe modele și metodologii pentru a gestiona această complexitate, în special în fazele de proiectare și dezvoltare, cum ar fi dezvoltare de software agilă, cascadă sau spirală, prototipare (...) rapidă și incrementală. Ciclul de viață al inteligenței artificiale definește fazele pe care ar trebui să le urmeze o organizație pentru a profita de tehnicile inteligenței artificiale și în special de modelele de învățare automată pentru a obține valoare practică de afaceri. (shrink)

Datorită impactului său așteptat în economie și societate, a cincea generație de telecomunicații mobile (5G) este una dintre cele mai importante inovații ale timpului nostru. Așteptările cresc cu capacitățile de bandă largă ale 5G, accesibile tuturor și peste tot, la o calitate și fiabilitate mai bune. Dintr-o perspectivă conceptuală, tehnologia 5G promite să ofere latență scăzută, viteză mare și conexiuni mai fiabile la noile generații de sisteme autonome și dispozitive de ultimă generație, acoperind atât comunicațiile masive, cât și cele critice (...) de tip mașină. -/- IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022, pp. 16-22 ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT51114. (shrink)

Le biopouvoir fait référence à la pratique des États-nations modernes à travers une explosion de techniques nombreuses et diverses pour parvenir à l'assujettissement des corps et au contrôle des populations. Foucault a utilisé le terme pour désigner spécifiquement les pratiques de santé publique, entre autres mécanismes de régulation. La biopolitique est un concept qui prend en compte la gestion de la vie et des populations d'une région gouvernée. La biopolitique produit une société disciplinaire généralisée et des contrôles réglementaires à travers (...) la biopolitique de la population. Giorgio Agamben déclare que ce qui se manifeste dans cette pandémie, c'est la tendance croissante à utiliser l'état d'urgence comme un paradigme normal de gouvernement. DOI: 10.13140/RG.2.2.31915.87840. (shrink)

Les émotions ont souvent été considérées comme une menace pour la moralité et la rationalité ; dans la tradition romantique, les passions étaient placées au centre de l'individualité humaine et de la vie morale. Cette ambivalence a conduit à une ambiguïté entre les termes des émotions pour les vices et les vertus. Spinoza déclare que les systèmes éthiques fondés sur l'auto-préservation tiennent également compte des éléments sociaux et culturels. Spinoza nous dit que le bonheur est le pouvoir d'être libéré de (...) la tyrannie des émotions négatives. Le bonheur n'est pas une récompense pour la vertu : c'est la vertu elle-même. Les sentiments sont nécessaires étant une expression mentale des émotions. À ce niveau, il est possible pour les émotions, à travers les sentiments, de prendre soin de son soi. DOI: 10.13140/RG.2.2.29121.07527. (shrink)

Through an analysis of a part of Thomas’ arguments on the rational soul’s subsistence, the article exposes the reasons why it is necessary and possible to affirm that the human soul is a substance in its proper sense, even if it does not have the entire human essence when it subsists apart from the body. Thus the article intends to answer a question raised by B.C. Bazán. The analysis is articulated applying the principle nihil agit nisi secundum quod est actu (...) in different ways in order to make explicit the reason why the soul is the suppositum of intellectual operations and faculties and therefore a substance; then the article reaffirms that the substantial form’s definition is related to the act of being in order to distinguish the “virtual” way in which any substantial form has the entire species, from the “real” way in which any substance has an entire substantial essence. (shrink)

El estallido social en Chile desafı́a a las humanidades a abordar un fenómeno social inédito por sus formas, a través de un ejercicio reflexivo situado más allá de las tomas de posición en el debate público. Si bien, ha habido un sinnúmero de académicos del espectro nacional que han asumido posturas claras en esta coyuntura, las respuestas y justificaciones contingentes dejan incólumes otras dudas sobre cuestiones de principio. Sabı́amos que Chile vivı́a en una democracia de baja intensidad, con instituciones ancladas (...) al orden constitucional diseñado durante la dictadura cı́vico-militar y continuado por los gobiernos democráticos, con enormes áreas institucionales corrompidas por el fuero de la impunidad, con una clase polı́tica acostumbrada a los privilegios y bajo un modelo estructuralmente desigual en lo económico, social y cultural. Sabı́amos que todo lo anterior, en alguna medida, fue horadando las bases de las instituciones democráticas. Por eso, para muchos, las protestas que comenzaron en octubre son la continuidad de un dilatado proceso de acumulación del malestar que, debido a lo agudas de sus causas, tardaron más de lo que muchos imaginaron en llegar. (shrink)

The goal of the 2010 Ontology Summit was to address the current shortage of persons with ontology expertise by developing a strategy for the education of ontologists. To achieve this goal we studied how ontologists are currently trained, the requirements identified by organizations that hire ontologists, and developments that might impact the training of ontologists in the future. We developed recommendations for the body of knowledge that should be taught and the skills that should be developed by future ontologists; these (...) recommendations are intended as guidelines for institutions and organizations that may consider establishing a program for training ontologists. Further, we recommend a number of specific actions for the community to pursue. (shrink)

This volume offers very selected papers from the 2014 conference of the “International Association for Computing and Philosophy” (IACAP) - a conference tradition of 28 years. - - - Table of Contents - 0 Vincent C. Müller: - Editorial - 1) Philosophy of computing - 1 Çem Bozsahin: - What is a computational constraint? - 2 Joe Dewhurst: - Computing Mechanisms and Autopoietic Systems - 3 Vincenzo Fano, Pierluigi Graziani, Roberto Macrelli and Gino Tarozzi: - Are Gandy Machines really local? (...) - 4 Doukas Kapantais: - A refutation of the Church-Turing thesis according to some interpretation of what the thesis says - 5 Paul Schweizer: - In What Sense Does the Brain Compute? - 2) Philosophy of computer science & discovery - 6 Mark Addis, Peter Sozou, Peter C R Lane and Fernand Gobet: - Computational Scientific Discovery and Cognitive Science Theories - 7 Nicola Angius and Petros Stefaneas: - Discovering Empirical Theories of Modular Software Systems. An Algebraic Approach. - 8 Selmer Bringsjord, John Licato, Daniel Arista, Naveen Sundar Govindarajulu and Paul Bello: - Introducing the Doxastically Centered Approach to Formalizing Relevance Bonds in Conditionals - 9 Orly Stettiner: - From Silico to Vitro: - Computational Models of Complex Biological Systems Reveal Real-world Emergent Phenomena - 3) Philosophy of cognition & intelligence - 10 Douglas Campbell: - Why We Shouldn’t Reason Classically, and the Implications for Artificial Intelligence - 11 Stefano Franchi: - Cognition as Higher Order Regulation - 12 Marcello Guarini: - Eliminativisms, Languages of Thought, & the Philosophy of Computational Cognitive Modeling - 13 Marcin Miłkowski: - A Mechanistic Account of Computational Explanation in Cognitive Science and Computational Neuroscience - 14 Alex Tillas: - Internal supervision & clustering: - A new lesson from ‘old’ findings? - 4) Computing & society - 15 Vasileios Galanos: - Floridi/Flusser: - Parallel Lives in Hyper/Posthistory - 16 Paul Bello: - Machine Ethics and Modal Psychology - 17 Marty J. Wolf and Nir Fresco: - My Liver Is Broken, Can You Print Me a New One? - 18 Marty J. Wolf, Frances Grodzinsky and Keith W. Miller: - Robots, Ethics and Software – FOSS vs. Proprietary Licenses. (shrink)

In his De la recherche de la vérité (The Search after Truth) of 1674-75, Nicolas Malebranche makes a number of apparently contradictory remarks about women and their capacity for pure intellectual thought. On the one hand, he seems to espouse a negative biological determinism about women’s minds, and on the other, he suggests that women have the free capacity to attain truth and happiness, regardless of their physiology. In the early eighteenth-century, four English women thinkers – Anne Docwra (c. (...) 1624-1710), Mary Astell (1666-1731), Damaris Masham (1659-1708), and Mary Chudleigh (1656-1710) – engaged with Malebranche’s ideas. Their writings reveal how we might dispel the apparent contradictions in Malebranche’s thinking about women, and reaffirm the liberating potential of Cartesian philosophy for women in the early modern period. (shrink)

L’identité et la datation de Nicolas le Péripatéticien, l’auteur d’un sommaire de la philosophie d’Aristote, ont fait l’objet d’un article récent de Silvia Fazzo paru dans la Revue des Études Grecques. Contre la datation courante, fondée sur l’identification de Nicolas à l’historien de grand renom Nicolas Damascène , Fazzo a montré que Nicolas avait probablement vécu au cours de la période couvrant les IIIe au Ve siècles ap. J.-C., et plus problablement à l’époque de l’empereur Julien (...) l’Apostat . Cette hypothèse trouve un appui dans un nouveau fragment en traduction hébraïque découvert par Mauro Zonta, dans lequel Nicolas cherche à expliquer la Trinité de Dieu au moyen de la doctrine aristotélicienne des causes: Dieu est un, en tant que sa substance est une, mais Dieu est également trois, puisqu’il est à la fois causes motrice, formelle et finale du monde. Dans la mesure, évidemment réduite, où un fragment si court est susceptible de datation, l’époque de Julien paraît la plus probable. (shrink)

RENÉ DESCARTES: UMA BIOGRAFIA -/- RENÉ DESCARTES: A BIOGRAPHY -/- Emanuel Isaque Cordeiro da Silva - CAP-UFPE, IFPE-BJ e UFRPE. E-mails: [email protected] e [email protected]. WhatsApp: (82)98143-8399. -/- -/- Nascido em 1596 em Haia, nas fronteiras de Touraine e Poitou, em uma família nobre, René Descartes vem ao mundo ao mesmo ano em que Johannes Kepler (1671-1630), em seu primeiro trabalho publicado (Mysterium cosmographicum), prova a superioridade da astronomia moderna (a de Nicolau Copérnico (1473-1543)) da astronomia antiga (a de Ptolomeu (90-168 (...) d.C.)). Ao mesmo tempo, Galileu Galilei (1564-1642), que detém a cadeira de matemática da Universidade de Pádua, funda o método experimental. As descobertas de Galileu tiveram forte impacto sobre o Colégio Real de La Fleche, realizado pelos jesuítas e onde Descartes recebeu, a partir de 1606, uma forte educação. Ele menciona, no Discurso do Método, seu “desejo extremo” em aprender, seguido, no final de seus estudos, de uma grande decepção: decepção com a filosofia ensinada, cujas controvérsias perpétuas revelam um caráter questionável, e que não pode fornecer um alicerce, em seu estado atual, para outras ciências. Também é proferido um desapontamento, mas esse desapontamento é inverso e diz respeito às matemática, capaz de fornecer esse fundamento que a filosofia não confere, mediante sua certeza e evidências, mas sobre o qual ainda não construímos nada. -/- -/- Numa Europa marcada pelo choque do tradicionalismo católico e do mercantilismo protestante, o lento declínio do poder espanhol e a luta dos Países Baixos pela sua independência, Descartes escolheu, primeiramente, após a graduação, a carreira militar. Engajado no exército do Príncipe Maurício de Nassau, ele é retirado da ociosidade da vida da guarnição pelo encontro, em 1618, de um jovem cientista holandês, Isaac Beeckman (1588-1637), que se tornou seu amigo íntimo por algum tempo. Conhecedor de todas as pesquisas científicas do momento e partidário da nova concepção “mecanicista” da natureza, Beeckman compartilhou com Descartes um entusiasmo que foi acompanhado, segundamente, da ambição de realizar a ciência universal por si mesma, mediante um método único: na noite de 10 de novembro de 1619, ele concebe em três “sonhos”, “os alicerces de uma ciência admirável”. -/- Nos anos seguintes a essa iluminação decisiva, Descartes viajou por toda a Europa, estimando, como Michel de Montaigne (1533-1592), que a demonstração de boas maneiras e costumes diferentes podem gerar muitos preconceitos. Toda sua vida, além disso, esteve vagando, isto é, foi marcada por múltiplas mudanças de residências, e a recusa de estabelecer um vínculo muito de perto com alguém. Foi na Holanda que ele, finalmente, buscará a tranquilidade que não encontrara na França ainda abalada pelas guerras religiosas, antes de ser assim pelas convulsões da Fronda. Todavia, mesmo na Holanda, ele não pôde evitar os ataques de calvinistas e polemicas teológicas que o repugnaram, como evidenciado em suas discussões com a Universidade de Utrecht entre 1643 à 1645 e a Universidade de Leiden em 1647. -/- -/- Além de sua amizade com Beeckman, outro encontro teve uma influência indubitavelmente decisiva sobre o destino de Descartes: o encontro com o cardeal de Bérulle. Fundador da congregação do Oratório (ao qual pertencem Nicolas Malebranche (1638-1715) e Jean-Baptiste Massillon (1663-1742)), o cardeal de Bérulle enxerga na nova física mecanicista, um meio de lutar contra o naturalismo resultante do Renascimento e seu paganismo latente: em uma longa entrevista com Descartes, no outono de 1647, ele fez dessa última uma obrigação de consciência para se dedicar, nesse sentido, à filosofia. -/- Em 1628, Descartes começa a escrever as Regras para a direção do espírito, um tratado inacabado e que não foi publicado durante a vida do autor. Em 1631, desenvolvera a geometria analítica que combina curvas geométricas com equações algébricas. Em 1633 escreveu O Tratado do Homem e preparava-se para publicar O Tratado do Mundo quando a notícia da condenação de Galileu Galilei pelo Santo Ofício (a Inquisição) o deixou receoso e decide, por prudência, não publicar o seu Tratado no qual a tese do movimento da Terra ao redor do Sol é apoiada. Alguns anos depois, foi divulgado em público cultivada de algumas de suas descobertas científicas: além da geometria, a dioptria (a teoria da refração da luz) e meteoros (teoria dos fenômenos atmosféricos luminosos). Esses três tratados aparecem no apêndice do Discurso do Método, e como “ensaios” desse método, em 1637. No século XIX, Victor Cousin (1792-1867) publicou pela primeira vez o Discurso sozinho, sem os ensaios. -/- Então vem a principal obra de Descartes no ramo da metafísica: as seis Meditações, aumentadas pelas objeções dos mais famosos filósofos da época (incluindo Thomas Hobbes (1588-1679), Antoine Arnauld (1612-1694) e Pierre Gassendi (1592-1655)), e as respostas a essas objeções, apareceram em 1641. Ansioso para expor sua filosofia para que pudesse ser ensinada, ele também a caracteriza em forma de manual com os Princípios da Filosofia de 1644. -/- Além dos trabalhos publicados, foi por meio das cartas trocadas com personalidades do mundo erudito que Descartes encontrou a oportunidade de esclarecer vários pontos de sua filosofia. Seus principais correspondentes foram o Prade Marin Mersenne (1588-1648), o Padre Denis Mesland (1615-1672), Pierre Chanut (1601-1662), Claude Clerselier (1614-1684), Christiaan Huygens (1629-1695) e Henry More (1614-1687). A partir de 1643, Descartes sustentou, com a Princesa Isabel da Boêmia (1596-1662), uma correspondência dedicada essencialmente a questões morais, que lhe permitiu a formulação de suas ideias nesse campo: esse esforço conduziu, em 1649, ao tratado das Paixões da alma. -/- Nesse mesmo ano, 1649, a Rainha Cristina da Suécia (1626-1689) o convida para ir a Estocolmo, que ele aceitou após muita hesitação. Recebido com todas as honras, mas forçado a um modo de vida bastantemente distinto daquele que era acostumado, e submetido a um clima do qual não se adequou, ele sucumbiu a pneumonia em fevereiro de 1650. -/- Descartes deixou-nos uma espécie de autobiografia intelectual na primeira parte do Discurso do Método: em seus anos de treinamento, seus entusiasmos e suas decepções. O discurso é, também, o primeiro livro para quem busca compreender o projeto filosófico cartesiano desde sua gênese até sua realização. Existem expostos, o método claro (na segunda parte), mas também a moral (terceira parte), a metafísica (quarta parte) e finalmente a física (quinta e sexta partes). (shrink)

“Vocatus atque non vocatus Deus aderit." (C.G. Jung) -/- Dans le Liber Novus, la résonance des champs archétypiques, qui se manifeste dans dans le primat de l'imago et de l'imaginal, explose dans toute sa « pathique » évidence. L'archétype jungien semble contenir en soi l'écho du telos omniprésent qui parcourt la coincidentia oppositorum. On est alors amené à penser à la conception de Nicola Cusano.

Dans son livre "L’imposture antispéciste", Ariane Nicolas prétend montrer l’incohérence et la dangerosité de l’antispécisme. Ce qu’elle montre surtout, nous dit Valéry Giroux, c’est qu’elle comprend très mal le sujet qu’elle cherche désespérément – et peut-être même malhonnêtement – à discréditer. Compte rendu d’une lecture désolante.

Récemment savamment rééditée, la contribution qu’Alexandre Kojève offrit à Alexandre Koyré pour son septantième anniversaire s’attache à soutenir, de manière « beaucoup moins canularesque qu’elle ne paraît l’être à première vue », une affirmation que les «procédures historiennes» ne permettraient pas d’énoncer : si les Grecs n’ont pas développé la physique mathématique alors que les savants du XVIe siècle, au premier rang desquels Nicolas Copernic, ont réussi à la faire émerger, c’est parce que les premiers étaient païens alors que (...) les seconds étaient spécifiquement chrétiens ! Seuls ces derniers, grâce au dogme de l’Incarnation, ont en effet été aptes à réussir l’universalisation de l’approche mathématique du monde. N’hésitant pas à lire cette contribution tel qu’il s’avère qu’elle a été lue, c’est-à-dire indépendamment de l’œuvre kojévienne et de sa mise en œuvre d’une «histoire raisonnée», cet article analyse les deux principales sources d’inspiration de ladite thèse, à savoir Pierre Duhem et Alexandre Koyré ; retrace la réception historique de cette contribution ; relève toutes les objections qui, à cette occasion, lui furent adressées ; et, finalement, formule quelques objections supplémentaires. Les lecteurs qui souhaiteront bénéficier de la réédition de ce texte kojévien pour le moins provocateur devraient ainsi être à même de déterminer le degré de crédibilité qu’il convient de lui accorder. * * * Having recently been expertly republished, the contribution that Alexandre Kojève offered to Alexandre Koyré for his seventieth birthday served to support, in a manner that was in fact “much less playful than it initially appeared to be”, a claim that “historical procedures” had suppressed: if the Greeks failed to develop mathematical physics where the scholars of the 16th century, the foremost of whom being Nicolas Copernicus, succeeded, then it must be due to the fact that the former were pagans while the latter were specifically Christian! Only the latter, by virtue of the doctrine of Incarnation, were deemed capable of achieving the universalisation of the mathematical approach to the world. Focussed on interpreting this contribution as it was intended to be read, in other words independently of Kojève’s work and its implementation of a “rational history”, this article endeavours to: analyse the two main sources of inspiration for the aforementioned theory, namely Pierre Duhem and Alexandre Koyré; trace the historical reception of this contribution; highlight all of the objections that it was subject to at the time; and, lastly, formulate a few additional objections. Those readers wishing to make the most of the reissue of this rather provocative Kojèvian text should thus be in a position to determine the degree of credibility that it should be afforded. (shrink)

RELAÇÃO E EFEITOS BIOQUÍMICO-NUTRICIONAIS SOBRE A MORTALIDADE EMBRIONÁRIA EM VACAS -/- Emanuel Isaque Cordeiro da Silva Departamento de Agropecuária – IFPE Campus Belo Jardim [email protected] ou [email protected] WhatsApp: (82)98143-8399 -/- •__5. Mortalidade EMBRIONÁRIA -/- A mortalidade embrionária (ME) é uma desordem reprodutiva responsável por cerca de 15% das falhas da gestação. Em si, a ME pode ser dividida em dois grandes grupos, a ME precoce, ou seja, aquela que ocorre nos primeiros dias da gestação, por problemas específicos de reconhecimento materno-fetal, (...) que não geram alteração significativa do ciclo estral, já que, não se afeta o corpo lúteo (BONDURANT, 2004). A segunda forma da ME, denominada ME tardia, altera o ciclo estral e se apresenta por rejeição da implantação em suas primeiras fases, usualmente se apresenta entre 25 e 40 dias pós-serviço. De acordo com GEARY (2005) existem múltiplas causas associadas à ME, entre essas causas listam-se os problemas de rejeição imunológica, a ausência de fatores de reconhecimento materno-fetal, problemas infecciosos, estresse e deficiências nutricionais, sobre essa última pode-se citar: 5.1 Deficiência de betacarotenos Os betacarotenos são precursores da vitamina A (provitamina A). São pigmentos vegetais de cor amarela ou laranja que, uma vez ingeridos, se transformam no fígado e no intestino delgado em vitamina A. São antioxidantes que ajudam o organismo a eliminar os radicais livres tóxicos que causam a oxidação dos tecidos (reação química de peroxidação que produz lesão nos tecidos já que os peróxidos são compostos tóxicos e cancerígenos) em células, proteínas e no material genético como DNA. Os radicais livres são normalmente formados como subprodutos do metabolismo oxidativo energético do organismo. Os betacarotenos atuam atrapalhando estes radicais livres e moléculas de oxigênio livre, e daí parte seu efeito protetor o qual centra-se na defesa da parede epitelial, pois sendo precursores da vitamina A, induzindo a sua síntese protegem a parede epitelial do enfraquecimento das suas membranas, evitando assim a entrada fácil de microrganismos patogênicos que possam, especificamente no caso de uma fêmea gestante, produzir infecções que ataquem o embrião provocando a sua morte, uma vez que aumenta-se a resistência imunológica. Além disso, intervêm também na diferenciação das células estaminais do embrião, evitando que ocorram malformações que possam originar mortalidade embrionária, e também evitando a assimetria do organismo que se está formando. A vitamina A, ajuda na conservação dos epitélios para um funcionamento normal. Uma deficiência desta, produz uma alteração dos epitélios que revestem o aparelho genital, podendo ocasionar diminuição da barreira protetora que formam as membranas, os microrganismos patogênicos podem entrar facilmente, desencadeando a morte do embrião. A vitamina A, atua no momento em que as células tronco do embrião entram em uma área deste, chamada "Nódulo de Hensen", começam a formar três camadas embrionárias de células que dão passagem ao sistema nervoso, digestivo, circulatório e outros sistemas do corpo. Células específicas localizadas nesta zona do embrião utilizam seus cílios (que segregam vitamina A) para criar correntes no fluido que as rodeia e dirigir as células estaminais para o seu destino final. Estas células-tronco, antes de chegar ao nódulo do embrião "não estão orientadas espacialmente e tampouco estão diferenciadas em tecidos concretos" embora depois de cruzar esta porta, recebem ordens genéticas necessárias para se colocarem no interior do organismo em desenvolvimento e conhecerem qual vai ser a sua diferenciação específica. Então a ação desta vitamina faz com que algumas destas células ignorem as instruções de diferenciação esquerda e direita, prosseguindo simetricamente. Segundo isto, em uma deficiência de vitamina A, o aspecto exterior do corpo também acabaria por ser assimétrico perdendo potencial de aceitação na implantação, levando os mecanismos naturais de vigilância de estabilidade celular a sua destruição e, portanto, gerando a ME (TORRES et al., 2002). Os níveis de vitamina A, bem como de outras vitaminas, na alimentação de bovinos de corte ou leite já foram discutidos. Cada animal tem sua particularidade de ingestão diária de vitaminas conforme a idade, sexo, categoria, etc. e que esses requerimentos são, muitas vezes, variáveis conforme a disponibilidade, isto é, pode-se fazer a injeção direta de fármacos em líquido ricos em vitaminas no animal, ou pode-se optar pelo fornecimento nos alimentos concentrados (ração) ou pelos volumosos (gramíneas, forrageiras e leguminosas). Deve-se estar atento para que os níveis não ultrapassem o necessário para que nenhum elemento sobressaia outro e venha a ocasionar afecções além de reprodutivas. 5.2 Relação com a Proteína O excesso de proteína crua na dieta tem sido associada com mortalidade embrionária. Há uma hipótese que sugere que a concentração de LH, e portanto de progesterona, poderiam ser afetadas por elevados níveis de proteína na ração, talvez não de forma direta, porém pela deficiência de energia que os excessos proteicos geram. Existe uma relação estreita entre o excesso de proteína crua e a concentração de progesterona, esta relação é através de uma "exacerbação" do balanço energético negativo em vacas no início da lactação, pela despesa de precursores da glicose e o consumo energético extra que supõe transformar o amônio em ureia (este fato só se relaciona com a proteína degradável no rúmen). Isso ocasionaria um aumento negativo do balanço energético negativo e queda de glicemia, o que seria captado pela hipófise como um sinal negativo para a liberação de LH. Um excesso de proteína tal que reduza os níveis de progesterona e de bTP-1 (proteína trofoblástica), hoje identificada como o Interferão tau (IFN-t), pertencente a uma subclasse dos interferões Ômega, e definidos como fatores de reconhecimento materno-fetal em bovinos, pode causar mortalidade embrionária por volta do 17° dia após a inseminação devido à perda do efeito de ambos os compostos contra a resposta imunitária da mãe (MOREIRA & MORALES, 2001). Os níveis excessivos de proteína na dieta que conduzem a níveis elevados de ureia no sangue reduzem o pH uterino, estimulando assim a produção da prostaglandina F2 alfa (PGF2-α) que, por sua vez, estimula a contratilidade uterina e reduz a viabilidade de implantação do embrião (GALVIS, 2003). Foi também observado que concentrações elevadas de ureia no sangue reduzem a formação de progesterona, alterando a atividade reprodutiva em ambos os casos. A progesterona é uma hormona lipídica que é produzida pelo corpo lúteo sob o estímulo do (IGF-I) e, como foi indicado anteriormente, este fator de crescimento foi igualmente reduzido, uma vez que o potencial genético para a produção de leite aumentou de tal maneira que a redução da concentração de IGF- I pode ser uma das causas da diminuição da concentração da progesterona, por exemplo. Agora, embora considere-se que a hormona do crescimento (HC) regula a síntese de IGF-I no fígado, esta hormona não é eficaz a menos que exista um nível limiar de insulina e esta última também é reduzida em vacas de alta produção no início da lactação (GALVIS, 2003) e em condições de balanço energético negativo, tal como ocorre no pós-parto precoce. As proteínas são essenciais na vida dos animais e do ser humano. Os animais possuem sua particularidade conforme a exigência requerida de proteína e já foi discutido que os melhores métodos para fornecimento racional dessa macromolécula é por meio dos alimentos concentrados ricos em soja que é considerado um alimento proteico por possuir um teor de 60% desta, ou por meio de alimentos volumosos no caso dos capins, silagens, etc. Como já discutido em outros trabalhos, existem tipos diferentes de proteínas com funções também distintas, citamos a proteína bruta (PB) e a proteína metabolizável (PM), ao qual os animais requerem em porcentagens que devem estar presentes no alimento que o criador fornece e que o animal ingere. -/- Apoio -/- Realização -/- •_ _referências bibliográficas -/- BOLAND, M. P. Efectos nutricionales en la reproducción del ganado. XXXI Jornadas Uruguayas de Buiatría, 2003. BONDURANT, R. H. Controlling what we can control: Limiting embryonic fetal losses. In: Proc. of the American Assn. of Bovine Practitioners Conf. 2004. Vol. 37. p. 2004-2023. CORREA, H. J. El metabolismo del nitrógeno y su relación con las alteraciones reproductivas en vacas de alta producción. II Curso de Actualización en Reproducción Animal, Grupo de Investigación en Biotecnología Aplicada, Politécnico Colombiano Jaime Isaza Cadavid, Medellín, v. 3, 2002. DEHNING, R. Interrelaciones entre nutrición y fertilidad. In: Curso Manejo de la Fertilidad Bovina18-23 May 1987Medellín (Colombia). CICADEP, Bogotá (Colombia) Universidad de La Salle, Medellín (Colombia) Instituto Colombiano Agropecurio, Bogotá (Colombia) Sociedad Alemana de Cooperación Técnica-GTZ (Alemania), 1987. DE LUCA, Leonardo J. Nutrición y fertilidad en el ganado lechero. XXXVI Jornadas Uruguayas de Buiatría, 2008. FRAZER, Grant S. Bovine theriogenology. Veterinary Clinics: Food Animal Practice, v. 21, n. 2, p. xiii-xiv, 2005. GALVIS, Rubén D.; CORREA, Héctor J.; RAMÍREZ, Nicolás. Interacciones entre el balance nutricional, los indicadores del metabolismo energético y proteico y las concentraciones plasmáticas de Insulina, e IGF-1 en vacas en lactancia temprana. Revista Colombiana de Ciencias Pecuarias, v. 16, n. 3, p. 237-248, 2003. GEARY, Tom. Management strategies to reduce embryonic loss. Range Beef Cow Symposium. Lincoln: University of Nebraska, 2005. GORDON, Ian. Controlled reproduction in farm animals series. Nova Iorque: CAB International, 1996. MOREIRA, Olga Lidia; MORALES, C. Efecto del interferón recombinante bovino omega i sobre el intervalo interestral, tiempo de vida del cuerpo luteo y la temperatura corporal en el bovino. Revista de Salud Animal, v. 23, n. 1, p. 56-62, 2001. TORRES, M. et al. Aspectos Farmacológicos relevantes de las Vitaminas Antioxidantes (E, A y C). Archivos Venezolanos de Farmacología y Terapéutica, v. 21, n. 1, p. 22-27, 2002. Emanuel Isaque Cordeiro da Silva Belo Jardim, 29 de março de 2020. (shrink)

We draw out significant consequences of a relatively popular theory of metaphysical modality—branching actualism—for cosmological arguments for God’s existence. According to branching actualism, every possible world shares an initial history with the actual world and diverges only because causal powers (or dispositions, or some such) are differentially exercised. We argue that branching actualism undergirds successful responses to two recent cosmological arguments: the Grim Reaper Kalam argument and a modal argument from contingency. We also argue that branching actualism affords a response (...) to one popular defense of the classic contingency argument. What results are new difficulties for several cosmological arguments arising from the metaphysics of modality. (shrink)

Many aspects of how humans form and combine concepts are notoriously difficult to capture formally. In this paper, we focus on the representation of three particular such aspects, namely overexten- sion, underextension, and dominance. Inspired in part by the work of Hampton, we consider concepts as given through a prototype view, and by considering the interdependencies between the attributes that define a concept. To approach this formally, we employ a recently introduced family of operators that enrich Description Logic languages. These (...) operators aim to characterise complex concepts by collecting those instances that apply, in a finely controlled way, to ‘enough’ of the concept’s defin- ing attributes. Here, the meaning of ‘enough’ is technically realised by accumulating weights of satisfied attributes and comparing with a given threshold that needs to be met. (shrink)

Some contextually sensitive expressions are such that their context independent conventional meanings need to be in some way supplemented in context for the expressions to secure semantic values in those contexts. As we’ll see, it is not clear that there is a paradigm here, but ‘he’ used demonstratively is a clear example of such an expression. Call expressions of this sort supplementives in order to highlight the fact that their context independent meanings need to be supplemented in context for them (...) to have semantic values relative to the context. Many philosophers and linguists think that there is a lot of contextual sensitivity in natural language that goes well beyond the pure indexicals and supplementives like ‘he’. Constructions/expressions that are good candidates for being contextually sensitive include: quantifiers, gradable adjectives including “predicates of personal taste”, modals, conditionals, possessives and relational expressions taking implicit arguments. It would appear that in none of these cases does the expression/construction in question have a context independent meaning that when placed in context suffices to secure a semantic value for the expression/construction in the context. In each case, some sort of supplementation is required to do this. Hence, all these expressions are supplementives in my sense. For a given supplementive, the question arises as to what the mechanism is for supplementing its conventional meanings in context so as to secure a semantic value for it in context. That is, what form does the supplementation take? The question also arises as to whether different supplementives require different kinds of supplementation. Let us call an account of what, in addition to its conventional meaning, secures a semantic value for a supplementive in context a metasemantics for that supplementive. So we can put our two questions thus: what is the proper metasemantics for a given supplementive; and do all supplementives have the same metasemantics? In the present work, I sketch the metasemantics I formulated for demonstratives in earlier work. Next, I briefly consider a number of other supplementives that I think the metasemantics I propose plausibly applies to and explain why I think that. Finally, I consider the prospects for extending the account to all supplementives. In so doing, I take up arguments due to Michael Glanzberg to the effect that supplementives are governed by two different metasemantics and attempt to respond to them. (shrink)

In my article "Even if the fetus is not a person, abortion is immoral: The impairment argument" (this journal), I defended what I called “The impairment argument” which purports to show that abortion is immoral. Bruce Blackshaw (2019) has argued that my argument fails on three accounts. In this article, I respond to his criticisms.

This study examines the conflation of terms such as “knowledge” and “understanding” in peer-reviewed literature, and tests the hypothesis that little current research clearly distinguishes between importantly distinct epistemic states. Two sets of data are presented from papers published in the journal Public Understanding of Science. In the first set, the digital text analysis tool, Voyant, is used to analyze all papers published in 2014 for the use of epistemic success terms. In the second set of data, all papers published (...) in Public Understanding of Science from 2010–2015 are systematically analyzed to identify instances in which epistemic states are empirically measured. The results indicate that epistemic success terms are inconsistently defined, and that measurement of understanding, in particular, is rarely achieved in public understanding of science studies. We suggest that more diligent attention to measuring understanding, as opposed to mere knowledge, will increase efficacy of scientific outreach and communication efforts. (shrink)

The potential benefits of cognitive skills in enhancing mathematics ability have been claimed by numerous researchers. Since mathematics requires a complete understanding and grasp of abstract concepts, it is essential to explore how learning with metacognitive skills affects mathematics learning. Thus, the study investigates the students' metacognitive awareness and conceptual understanding of integers. A descriptive-correlational method approach was utilized, and it was carried out on 303 seventh-grade students. The data were obtained using a metacognitive awareness inventory and achievement test on (...) integers. It was further revealed that the students have average metacognitive awareness and performed well in the fundamental operation of integers. Follow-up qualitative analysis revealed that students who were high achievers had the best understanding, average achievers had corrected or incomplete understanding, and low achievers had a functional misconception of integers. Moreover, the student's metacognitive awareness was significantly related to their conceptual understanding of integers. This indicates that student's higher-order thinking skills, such as metacognition, are essential since they are associated with building conceptual skills. Thus, teachers should encourage students' metacognitive awareness to improve students' conceptual understanding of integers. The study provides relevant information for educational managers on the potential factors to be considered in improving mathematics education practices, particularly in promoting metacognition among high school students. (shrink)